.
Din ciclul: „Comentarii la Operele Colegiului”
Daca tot am publicat pe site Codul deontologic, am zis sa-l si comentam putin …. putin mai mult … 
Nu am comentat chiar articol cu articol, doar ceea ce ni s-a parut mai semnificativ. Nu excludem posibilitatea de a fi sarit peste lucruri importante.
Acest cod este copiat in buna masura dupa cel american. Dar, daca in cazul avizarii metodologiilor de testare, CPR a hotarit adoptarea fara discernamint a unor norme potrivite unei alte situatii (Olanda) si adoptarea lor in Romania, fara a tine cont de situatia specifica din domeniu (la 3 ani de la acele norme avem doar o mina de teste autorizate, desi testele folosite efectiv pe piata sunt cu mult mai multe), in cazul codului etic s-a petrecut un fenomen, am putea zice straniu, dar perfect inteligibil din perspectiva balcanica. La ce ma refer … la evolutia, in sens darwinist am putea spune, a codului american. Pentru ca pe parcursul lungului si dificilului drum SUA – Bucuresti, acest cod a „evoluat” si s-a adaptat conditiilor locale de clima si „spaga” exact cum prevede teoria lui Darwin. O sa exemplificam pe parcurs in ce consta aceasta „evolutie”.
!!! Articolele care nu au fost comentate au fost scoase
Conventie de culori: Text Original
Comentarii Citate din Codul american Comentarii la CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOG
CU DREPT DE LIBERA PRACTICACodul deontologic este un sumum de principii si standarde etice de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica si care instituie regulile de conduita ale
psihologului cu drept de libera practica, denumit în continuare psiholog. [Nu e prima oara cind se foloseste manevra asta. Putini citesc introducerile la legi. Ca de exemplu Legea 213 nu face aceasta echivalenta „psiholog cu drept de libera practica denumit in continuare psiholog”. In schimb CPR o foloseste in mod constant, ea regasindu-se si in alte acte. Scopul urmarit, credem noi, este confuzia pe care CPR incearca in mod constant sa o promoveze: aceea ca a fi psiholog e totuna cu a fi psiholog cu libera practica. Ceea ce nu e chiar exact. Pentru ca daca toti psihologii cu libera practica, sunt, normal, psihologi, reversul nu este in schimb valabil. Conform Legii 213 psihologii pot sa fie cu libera practica, dar pot fi si simpli angajati la firme particulare sau la institutii de stat. Practic acolo sunt definite 3 categorii de psihologi. Ori CPR ii are in grija doar pe cei cu libera practica, si tot ce emite el se refera la acestia, in nici un caz la toti psihologii. E important de retinut acest aspect, pentru ca CPR urmareste in mod constant eludarea lui.] Codul ofera o baza consensuala pentru luarea de atitudine colectiva împotriva unor eventuale comportamente apreciate a încalca principiile eticii profesionale. Acest cod pe lânga valoarea sa normativa are rolul de a orienta si regla numai acele activitati ale psihologilor în care acestia se angajeaza ca psihologi, nu si pe cele din viata privata a acestora. Comportamentul personal al psihologului poate fi luat în discutie numai daca este de o asemenea natura încât aduce prejudicii profesiei de psiholog sau ridica serioase îndoieli privind capacitatea acestuia de a-si asuma si îndeplini responsabilitatile sale profesionale ca psiholog.
Sunt curios sa vad care sunt acele standarde etice de care se vorbeste chiar in deschidere. Un standard presupune automat ceva foarte precis, reglementat pina in cele mai mici detalii (uitati-va pe un catalog de standarde daca aveti ocazia, sau vorbiti cu cei ce se ocupa de standardizari gen ISO). Din ce am vazut in acest cod, nu e nimic de genul asta, totul e extrem de general si ambiguu, lasind loc de multe interpretari. PRINCIPIUL I
I. RESPECTAREA DREPTURILOR SI DEMNITATII ORICAREI PERSOANE. Psihologii vor avea permanent în atentie faptul ca orice persoana
are dreptul sa-i fie apreciata valoarea înnascuta de fiinta umana [concret ce inseamna asta] si ca aceasta valoare nu este sporita sau diminuata de cultura, nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitati fizice sau intelectuale, vârsta, statut socio-economic sau orice alta caracteristica personala, conditie sau statut.
Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli:
Art. I.1. Psihologii îsi desfasoara activitatea, manifestând respect fata de trairile, experientele, cunostintele, valorile, ideile, opiniile si optiunile celorlalti.
Art. I.2. Psihologii nu se angajeaza public în prejudicierea imaginii celorlalti si nu vor manifesta inechitate pe criterii de cultura, nationalitate, etnie, rasa, religie, sex, orientare sexuala si nici nu se angajeaza în remarci sau comportamente ce aduc prejudicii demnitatii celorlalti.
Ce inseamna ca nu te angajezi public in prejudicierea imaginii celorlalti ? Poti sa o faci doar in particular? Ce inseamna prejudicierea imaginii ? Daca eu fac cunoscute public niste fapte reprobabile ale unei persoane asta e prejudiciere de imagine ? Teoretic, probabil ca nu, dar oricind un avocat smecher ar putea demonstra ca am prejudiciat imaginea respectivului, bazindu-se pe astfel de coduri care enunta principii generale fara sa dea si definitii. In general, orice lege serioasa care lucreaza cu termeni, defineste acei termeni. Aici nu vad nici o definite. Problema e ca nu poti sa faci coduri pe baza carora sa sanctionezi oameni, fara a avea in spate definitii clare si neinterpretabile. […]
Art. I.9. Activitatea psihologilor nu trebuie sa prejudicieze dreptul sacru la demnitate umana si nici dreptul persoanei la propria imagine.
[„dreptul sacru” - cum se defineste asta exact si ce inseamna, in afara de vorbe mari, dar goale. Adica e scris in Biblie sau cum.] PRINCIPIUL II
II. RESPONSABILITATE PROFESIONALA SI SOCIALA Psihologii manifesta o maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui individ, familiei, grupului ori comunitatii fata de care îsi exercita rolul de psihologi. Aceasta preocupare include atât pe cei direct cât si pe cei indirect implicati în activitatile lor, prioritate având cei direct implicati.
Ce inseamna concret „starea de bine”. Suntem diferiti si unici ca persoane, iar „starea de bine” poate insemna ceva foarte diferit de la o persoana la alta. Am folosit „ceva” pentru ca e greu de definit aceasta stare de bine: pot sa ma simt bine dupa un masaj, sau la o betie, sau citind o carte. Practic a folosi cuvinte din astea, care suna bine, dar nu spun nimic e egal cu zero. Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli:
Art. II.1. Psihologii vor proteja si promova starea de bine si vor evita provocarea de daune clientilor, studentilor, participantilor la cercetare, colegilor de profesie si a celorlalti, asumându-si cu responsabilitate consecintele propriilor lor actiuni.
Ce inseamna „vor proteja si promova starea de bine”. Am impresia ca se cam confunda psihologia cu psihoterapia. Adica daca vine omu’ la o examinare psihologica tre’ sa il fac sa se simta bine sau cum. Eventual sa-i fac si un masaj erotic sa-i mai treaca emotiile. De vreme ce starea de bine nu e definita poate insemna orice. Iar drept consecinta, cum sanctionezi pe cineva care nu a creat „starea de bine”. Si daca faci examinare cu poligraful ca sa stabilesti daca ala minte, tot asa tre’ sa il faci sa se simta bine. Si la urma urmei …. cit de bine tre sa se simta
…ca sa stiu, ca daca imi deschid cabinet sa angajez cumva si niste fetite (si ceva Chipendales pt doamne) … sa se simta clientu’ bine. […]
Art. II.5. Psihologii vor promova si facilita dezvoltarea stiintifica si profesionala a angajatilor, a celor supervizati, studentilor, participantilor la programe de formare profesionala etc.
Concret cum, unde, cind, in ce fel. Si daca nu fac ce se intimpla. „Dezvoltarea stiintifica si profesionala” inseamna sa trimti angajatul la cursuri de formare, conferinte etc. Sau pot sa spun simplu: „am contribuit la dezvoltarea profesionala a respectivului lasindu-l sa invete de la mine
” Adica respect principiul respectiv fara sa fac nimic concret
Art. II.6. Psihologii vor contribui la dezvoltarea psihologiei ca stiinta si a societatii în general, prin cercetarea libera si prin achizitia, transmiterea si exprimarea libera a cunostintelor si ideilor, exceptie facând activitatile ce intra în conflict cu obligatiile etice.
„prin cercetarea libera” = ce e aia. Daca esti angajat undeva si ti se impune o tema de cercetare, inseamna ca acea cercetare e libera sau impusa. Daca nu e libera asta inseamna ca automat e lipsita de valoare, sau ca nu produce rezultate? Deci revenim …. Definitiile. Si cine impiedica transmiterea libera a cunostintelor si ideilor ???? Art. II.7. Psihologii vor sustine cu responsabilitate rolul psihologiei ca disciplina, în fata societatii si vor promova si mentine cele mai înalte standarde ale disciplinei.
Iarasi vorbe goale … care sunt standardele alea inalte. Dupa cum spuneam ceva mai sus, standard inseamna ceva foarte bine definit, care nu lasa loc de interpretari. Oricum as vrea sa vad si eu standardele alea romanesti de psihologie
Ca de exemplu cei care se inscriu la workshopuri pe la diferite conferinte, nu participa, dar totusi primesc diploma cu creditele oferite de CPR… asta ce standard e
Banuiesc ca e unul foarte inalt de vreme ce are avizul CPR
Art. II.8. Psihologii vor sesiza Colegiului Psihologilor cazurile de abatere de la normele de etica si deontologie profesionala, daca rezolvarea informala, amiabila a situatiei nu a fost posibila.
Cum adica daca rezolvarea informala, amiabila nu a fost posibila. Adica ceva de genul:
- Te-am vazut ca ai incalcat norma CPR … ma duc sa te spun ..
- Hai ma nu ma spune ... hai ce dracu..dau si eu o bere …
- Nici sa nu aud ..te spun …
- Hai ma ce esti asa piricios …hai ca dau doua beri ..ce naiba, ne stim si noi de ceva vreme, am gresit si eu ca omu ….
- Nu ma, nu se poate .. tre sa te spun ….da daca dai si 10 mici am uitat ce stiu 
Deci cam asa se rezolva cazurile de incalcare. Ca nu se spune ce inseamna rezolvare informala, amiabila. Rezolvarea informala si amiabila se aplica de obicei in cazul unor dispute sau conflicte. Dar in cazul incalcarilor de norme sau de legi… Adica „ia de aici 1000 euroi si retragi reclamatia de viol …zici ca ai facut-o de buna voie”. Sau cum a zis Clinton cind l-au prins ca a mintit sub juramint: n-a facut sex …au fost doar „relatii fizice nepotrivite” …
O norma cu caracter de lege daca putem spune asa, pentru ca pe baza ei pot fi pedepsiti oameni, prevede in structura ei „rezolvarea informala”. Si asta in Romania unde oricum legile sunt facultative
In codul american de unde s-a copiat, e ceva mai nuantata chestiunea – metoda se aplica daca se considera ca fiind potrivita pentru respectiva incalcare. Deci nu in toate situatiile. E adevarat ca nici acolo nu sunt definite situatiile, dar e totusi ceva mai nuantat. La noi poti considera ca se aplica in toate cazurile. “1.04 Informal Resolution of Ethical Violations
When psychologists believe that there may have been an ethical violation by another psychologist, they attempt to resolve the issue by bringing it to the attention of that individual, if an informal resolution appears appropriate and the intervention does not violate any confidentiality rights that may be involved. “Art. II.9. Psihologii vor respecta legile si reglementarile societatii, comunitatii în care activeaza. Daca legile sau reglementarile intra în conflict cu principiile etice, psihologul va face tot posibilul sa respecte principiile etice.
Traim intr-o democratie, si chiar daca Constitutia nu e perfecta, in ceea ce priveste drepturile si libertatile, acestea sunt reglementate destul de clar si bine. Cum ar putea sa intre legile in conflict cu reglementarile etice …greu de spus. Asta se intimpla mai curind in societati totalitare. Si chiar si in aceste societati, abuzurile se fac nu pentru ca sunt prevazute prin lege, ci mai degraba prin abuzuri sau fara sa se tina cont de lege. (Nicaieri nu era prevazut in lege internarea dizidentilor in spitalele psihiatrice, si totusi s-a facut asta. Iar ceea ce se intimpla la Guantanamo, e la limita legii sau chiar prin incalcarea ei.) De obicei se fac lucruri la limita legii, iar situatiile sunt destul de complicate.
Oricum paragraful de mai sus e o recomandare la incalcarea legilor pe motive etice. E o recomandare cam riscanta ca sa zic asa. E adevarat ca uneori apar situatii limita, dar felul in care sunt rezolvate depinde mai ales de persoana respectiva, de caracterul lui personal si de felul cum percepe el situatia. Chestia cu codul etic e vraja marii in astfel de cazuri. Recomandarea din codul american e ceva mai completa. Cel putin asa am inteles-o eu. Acolo spune ca in astfel de cazuri se incearca sa se rezolve dupa principiile codului etic. Si totusi, daca nu se poate … se urmeaza ceea ce spune legea. Adica etica, etica…da tot legea pina la urma …. Ca de aia e lege (mai jos aveti pasajul din codul american) Aici , la Romanica, daca legea nu corespunde..se urmeaza legea CPR
“1.02 Conflicts Between Ethics and Law, Regulations, or Other Governing Legal Authority
If psychologists' ethical responsibilities conflict with law, regulations, or other governing legal authority, psychologists make known their commitment to the Ethics Code and take steps to resolve the conflict. If the conflict is unresolvable via such means, psychologists may adhere to the requirements of the law, regulations, or other governing legal authority.” Art. II.10. Psihologii nu vor contribui si nu se vor angaja în cercetare sau orice alt tip de activitate care contravine legilor umanitare internationale (de ex. dezvoltarea metodelor de tortura a persoanelor, dezvoltarea de arme interzise, terorism sau activitati de distrugere a mediului).
Psihologii …activitati de distrugere a mediului…hmmm… sa nu se concentreze prea tare ca mor copacii … sau ce. Poate imi da cineva o idee cum poti sa te implici profesional, ca psiholog, in activitati de distrugere a mediului … nu vreau sa fiu Gica contra, dar chiar nu am idee cum ar putea… sau mai degraba sunt iarasi texte bagate doar asa…ca sunt la moda. Daca textul asta aparea inainte de 11 septembrie si de Guantanamo ..oare se vorbea de terorism si de tortura. […]
Art. II.13. Psihologii se vor consulta si cu alti specialisti sau cu diverse institutii pentru a promova starea de bine a individului si societatii.
Cum ma pot consulta cu cineva, ca sa rezolv ceva ce nu stiu ce e (starea de bine) PRINCIPIUL III
III. INTEGRITATE PROFESIONALA […]
Art. III.3. Psihologii vor onora toate promisiunile si angajamentele asumate prin orice tip de conventie. Daca apar situatii de forta majora, psihologii vor informa si vor oferi explicatii complete si sincere partilor implicate.
„vor onora toate promisiunile si angajamentele asumate” ..iar daca nu .. „vor informa si vor oferi explicatii complete si sincere” … cum zicea cintecu’ ala …”minte-ma…dar minte-ma frumos”
Ideea e ca daca nu iti respecti angajamentele … e suficient sa oferi explicatii
…”Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul” (Mircea Badea)
Care sunt situatiile de forta majora … n-a sunat ceasul dimineata e o situatie de forta majora
Pentru cei care sunt curiosi, le recomandam sa citeasca un contract comercial – acolo exista de obicei clauze referitoare la „forta majora”. Numai ca tot acolo, in contract, ele sunt definite sau se face referire la Legea in care sunt definite aceste situatii. Tocmai ca sa fie clar pentru toata lumea ce inseamna. Art. III.4. Psihologii vor promova acuratetea, obiectivitatea, onestitatea si buna-credinta în activitatile lor profesionale. În aceste activitati psihologii nu vor fura, însela, si nu se vor angaja în frauda, eludari, subterfugii sau denaturari intentionate ale faptelor.
Cum se impaca asta cu articolul care spune ca vor evita … sa fraudeze cercetarile etc. Art. III.5. Psihologii vor evita orice imixtiuni care afecteaza calitatea actului profesional, fie ca e vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip.
Art. III.6. Psihologii vor evita sa ofere recompense exagerate pentru a motiva un individ sau un grup sa participe într-o activitate care implica riscuri majore si previzibile.
Art. III.7. Psihologii vor evita relatiile multiple (cu clientii, subiectii, angajati, cei supervizati, studenti sau persoane aflate în formare) si alte situatii care pot prezenta un conflict de interese sau care pot reduce capacitatea lor de a fi obiectivi si impartiali.
Art. III.8. Psihologii vor evita sa participe la activitati care pot cauza daune imaginii psihologilor sau psihologiei ca profesie, vor explica rolul psihologului tuturor celor interesati.
Iarasi „vor evita” (III.5 – III.8) . Deci toate astea nu sunt interzise. Poti sa le faci. Pentru ca a evita nu inseamna interzis. Art. III.9. Psihologii vor fi reflexivi, deschisi si constienti de limitele lor personale si profesionale.
Astea sunt mai degraba deziderate decit realitate, „omul nou” al psihologiei romanesti …
[…]
STANDARDE ETICE GENERALE
IV. STANDARDE DE COMPETENTA Cunoasterea competentelor […]
Art. IV.2. Psihologii sunt datori sa actioneze, pe toata durata exercitarii profesiei, în vederea formarii si practicarii la standarde cât mai înalte a propriilor competente profesionale.
Din nou …care sunt standardele alea…precis […]
Servicii psihologice în afara competentei Art. IV.7. În cazul în care pentru un tip de serviciu psihologic solicitat nu exista standarde generale recunoscute, nici programe de formare profesionala, nici specialisti atestati si disponibili în acel domeniu si totusi psihologii sunt solicitati, acestia vor depune toate eforturi pentru obtinerea unui standard minimal de competenta având permanet grija sa protejeze clientii, studentii, supervizatii, participantii si pe toti cei implicati pentru a nu produce acestora daune sub o forma sau alta. În acest caz serviciul va continua pâna când solicitarea înceteaza sau pâna când un specialist cu competenta recunoscuta în acel domeniu devine disponibil.
De vreme ce vorbim de servicii la care nu exista standarde generale (as vrea sa stiu care sunt aceste standarde, pentru serviciile recunoascute, ca sa zic asa), cum se definesc standardele minime. Adica e suficient sa citesti un articol pe net despre respectiva problema si ai indeplinit standardul minim ?? Pregatirea continua Art. IV.8. Psihologii au obligatia sa depuna permanent un efort de mentinere si dezvoltare a competentelor lor prin informare permanenta, programe de formare profesionala de specialitate, consultari cu ceilalti specialisti din domeniu ori prin cercetari care sa conduca spre cresterea competentei profesionale, conform standardelor Colegiului Psihologilor din România.
Care sunt standardele CPR in privinta pregatirii …. au fost cumva publicate ? Daca e sa ma iau dupa realitate ..as zice ca e cel putin sumbra…la fel ca standardele alea care nu exista. Adica realitatea e cam asa: conferinte si workshopuri pe banda rulanta …se dau credite la kilogram, si nici macar nu e necesara participarea, e suficient sa te inscrii si sa platesti taxa. Sa mai spunem si de calitatea comunicarilor prezentate, care uneori sunt sub orice critica, fara sa respecte nici cele mai minime norme de cercetare stiintifica. Am avut ocazia sa merg la o conferinta, cu organizare de prestigiu (Cluj, mai 2006), unde la una din sectiunile de comunicari, am avut prilejul ca timp de citeva ore sa aud numai aberatii, cercetari care nu respectau minimul de cerinte din metodologia cercetarii si multe alte asemenea. Si toate astea erau girate de o prestigioasa comisie din care faceau parte membri de vaza ai CPR, nume grele din psihologia romaneasca. Uneori ei erau cei care coordonau lucrarile prezentate acolo. Asa ca din punctul meu de vedere nu dau 2 bani pe „inaltele standarde” ale CPR. Singurul standard inalt pe care il cunosc ei este inaltimea teancului de bani …restul nu conteaza. Obiectivitatea […]
V. STANDARDE CU PRIVIRE LA RELATIILE UMANE […]
Evitarea relatiei multiple Art. V.4. Psihologii vor evita pe cât posibil relatiile multiple, adica relatiile în care psihologii îndeplinesc simultan mai multe roluri într-un context profesional.
S-a mai spus asta la un articol anterior […]
VI. STANDARDE DE CONFIDENTIALITATE […]
VII. STANDARDE DE CONDUITA COLEGIALA […]
Autosesizarea Art. VII.5. În cazul în care psihologii constata ca exista abateri ale unui coleg de la normele prezentului Cod, vor manifesta preocupare fata de violarea de catre acesta a standardelor sau principiilor etice, vor atrage atentia acelui coleg asupra conduitei neadecvate cu maxima discretie si colegialitate, si se vor adresa Comisiei de Deontologie si Disciplina a Colegiului Psihologilor din România doar în cazul în care comportamentul non-etic persista.
Adica daca unul are relatii sexuale cu pacienta, ii atrag atentia discret, si daca continua „fara numar”, de abia atunci il pirasc
Deci, normal ar fi sa fie definite acele incalcari pentru care se poate atrage atentia colegial. Adica nu bagam in aceeasi oala relatiile sexuale cu pacientii sau incalcarea confidentialitatii cu nu stiu ce incalcare minora. Cred ca asa e normal, sa se imparta incalcarile pe grade de gravitate si apoi sa vedem ce intra la atentionari colegiale si ce merge direct ca sesizare. […]
VIII. STANDARDE DE ÎNREGISTRARE, PRELUCRARE SI PASTRARE A DATELOR […]
IX. STANDARDE DE ONORARII SI TAXE […]
Limitele onorariului Art. IX.5. Onorariul fixat va depinde de calitatea serviciului oferit si competentele profesionale ale psihologului, însa psihologii vor avea grija sa nu ceara un onorariu disproportionat fata de valoarea serviciului oferit. Psihologii nu vor exploata beneficiarii serviciilor lor si vor explicita, daca e cazul, valoarea onorariului stabilit.
Ce inseamna onorariu disporportionat. Este o piata libera, deci fiecare e liber sa ceara cit vrea. Daca si obtine .... asta e o alta discutie. Pina la urma nu e de vina cel care cere, ci cel care da. Atunci cind mergi la cineva renumit vei plati intotdeauna si faptul ca acea persoana este foarte cunoscuta. In fond, daca nu iti convine pretul, poti merge la alt specialist. Important e sa nu se creeze situatii de monopol, sau sa se mearga pe intelegeri informale intre psihologi privind stabilirea unor preturi similare X. STANDARDE PENTRU DECLARATII PUBLICE SI RECLAMA […]
Art. X.3. Psihologii care se ocupa cu anunturile, cataloagele, brosurile sau reclama pentru simpozioane, seminarii sau alte programe educationale
si care nu au o calificare adecvata se vor asigura ca descriu cu precizie publicul tinta, programul, obiectivele educationale si taxele.
Bucata asta „si care nu au o calificare adecvata” nu stiu de unde e scoasa. M-am uitat pe codul american, dar nici vorba de asa ceva. Oricum e stupida – nu au calificare adecvata – calificare pt ce, pentru publicarea de anunturi sau ce. Se da diploma pt asa ceva? In versiunea americana, articolul se refera strict la prezentare unor date cit mai corecte despre manifestarile stiintifice sau cursurile de pregatire. […]
STANDARDE SPECIFICE
XI. EDUCATIE SI FORMARE Calitatea ofertei educationale si formative Art. XI.1. Psihologii vor manifesta preocupare fata de programele educationale si cele de formare profesionala, asigurându-se ca acestea furnizeaza cunostintele si experienta necesare si suficiente pentru pregatirea studentilor si supervizatilor la standarde corespunzatoare atestarilor, diplomelor sau gradelor academice/profesionale care urmeaza sa fie obtinute. Cunostintele oferite trebuie sa se bazeze pe date experimentale si pe o argumentatie stiintifica.
Din nou: care sunt acele standarde de care se tot vorbeste …ca nu le-a vazut inca nimeni. […]
XII. TERAPIE SI CONSILIERE […]
Intimitatea sexuala cu clientii sau apropiati ai acestora Art. XII.7. Psihologii nu se vor angaja în relatii de intimitate sexuala cu clientii lor, cu persoanele despre care stiu ca se afla în relatii apropiate cu clientii lor (rude, prieteni, alti cunoscuti) si nici nu vor încheia terapia pentru a nu intra sub incidenta acestui standard.
Da daca de exemplu pacienta e cam neglijata, si are si ea nevoie de putina consolare …adica daca faci sex cu ea …se poate considera ca un fel de terapie complementara la sedintele normale. Ca de fapt prin asta tu respecti principiul enuntat ceva mai sus „sa contribui la starea de bine a pacientului”
deci pe cale de consecinta, nu se pune ca incalcare a codului. Ca si matematic daca o luam: sex cu pacienta ( - 1 ), starea ei de bine ( + 1 ) . Si dupa cum am invatat noi + 1 cu – 1 se anuleaza reciproc, deci rezulta 0 (zero) incalcari ale codului.
Pe de alta parte daca corelam incalcarea de mai sus cu „rezolvarea amiabila si informala” a incalcarii putem avea un scenariu de genul:
- Te reclam la CPR ca ai facut sex cu pacienta ta ….
- Hai ma ce dracu ai, sunt si eu om, ca doar nu am violat-o …a vrut si ea… plus ca n-ai vazut ce bunaciune e …
- Nu se poate ma…nu e admisibil asa ceva .. sunt niste reguli in asta …
- Hai ma ce esti asa… ce te doare pe tine ca mi-am pus-o cu aia … hai ca ti-o dau si tie o tura …
- Hmmmm… pe bune…. Face si oral … 
De vreme ce incalcarile etice se pot rezolva informal… e posibil orice .. 
Deci pe de o parte contribui la starea ei de bine, pe de alta parte poti rezolva „informal” … la ce dracu mai trebuie codul asta … ca pentru sters la cur avem hirtie igienica …ca asta cu toner pe ea cica nu e buna ca faci hemoroizi
Terapia cu parteneri sexuali Art. XII.8. Psihologii nu vor accepta în terapie persoane cu care au avut relatii de intimitate sexuala.
Relatia sexuala cu fostii clienti Art. XII.9. Psihologii nu se vor angaja sub nici o forma în relatii de intimitate sexuala cu fostii clienti pentru o perioada de cel putin 2 ani de la încheierea terapiei. Aceasta nu înseamna ca dupa aceasta perioada acestia pot sa întretina relatii de intimitate cu fostii clienti, exceptie facând doar circumstantele în care acestia pot face dovada ca nu a existat nici o forma de exploatare în timpul sau în cei 2 ani de dupa terminarea terapiei.
Pe ce baza s-a stabilit perioada asta de 2 ani. De ce nu 1 an. Sau 4 luni, 3 saptamini si 2 zile …
Majora nu trebuie sa fie …. ?
Oricum e copiat dupa codul american, dar drept vorbind nu inteleg de ce 2 ani. Oricum articolul respectiv din codul american e mult mai detaliat, tocmai ca sa fie mai clar precizate circumstantele. La noi s-a mai redus ca oricum nu cred ca va investiga cineva asa ceva. […]
Încheierea terapiei din alte motive Art. XII.11. Psihologii vor încheia terapia daca clientul intra într-o relatie cu o persoana cunoscuta sau apropiata terapeutului si apare riscul unei relatii multiple, daca exista o agresiune din partea clientului asupra terapeutului sau daca exista o solicitare clara în acest sens din partea clientului.
Ce inseamna „persoana cunoscuta sau apropiata”. Cit de cunoscuta sau apropiata. Riscul unei relatii multiple…sa nu faca menage a trois sau ce
In codul amercian se vorbeste de rude apropiate sau persoane apropiate = persoane care inseamna ceva pentru client, nu simple cunostinte. […]
XIII. EVALUARE SI DIAGNOZA […]
XIV. CERCETARE STIINTIFICA SI VALORIFICAREA REZULTATELOR […]
Utilizarea animalelor în cercetare Art. XIV.10. Psihologii care utilizeaza animale în cercetarile lor, vor evita provocarea de suferinta acestora, exceptie facând cercetarile care nu presupun metode invazive producatoare de suferinta sau leziuni.
Nu reusesc sa imi clarific acest articol de nici un fel. Adica sa incerci sa nu faci animalele sa sufere (=sa eviti), dar poti sa faci asta (sa le faci sa sufere) in experimentele care nu presupun metode invazive. E cam incilcit dupa parerea mea, dar poate nu reusesc eu sa pricep. Corectitudinea datelor Art. XIV.11. Psihologii nu au voie sa prezinte date false pentru care nu au fost facute în realitate masuratori. Daca vor constata erori de prezentare a datelor sau de prelucrare a acestora vor face toti pasii necesari pentru corectarea acestora, altfel vor retrage si anula cercetarea.
Asta e corect, la fel ca si articolul de mai jos despre plagiat, dar cum se „pupa” asta cu articolul XIV.17, care spune ca se vor „evita”. Adica pina la urma cum ramine: „nu ai voie” sau „se evita”. La cum sunt facute articolele astea, pina la urma orice magarie faci poti sa cazi in picioare
Plagiatul Art. XIV.12. Psihologii nu vor prezenta date sau rezultate din alte studii sau cercetari, ca apartinându-le lor.
Abuzul de status Art. XIV.13. Psihologii vor fi creditati pentru cercetarile facute cât si pentru publicarea acestora numai în masura în care acestia au o contributie majora. Astfel psihologii vor face distictia între autor principal al cercetarii, contributie la cercetare, contributie minora si statusul sau pozitia pe care o detine respectivul psiholog. Astfel pozitia academica, titlul academic sau pozitia sociala sau cea de sef de departament sau manager într-o institutie nu confera nimanui credit pentru o pozitie principala în cercetare, decât în masura în care exista o acoperire reala prin contributia adusa la cercetare si nu prin statusul social sau academic.
Teoretic suna bine…da’ realitatea ne omoara. Dupa cum stim bine, mai ales in mediul universitar, sunt o multime de profesori a caror unica contributie e faptul ca isi pun numele ca prim autori pe volume/articole, iar ca urmare a relatiilor lor, asigura o publicitate mai buna, eventual publicarea la edituri de prestigiu. Asta daca nu se apuca sa copie din carti straine si sa apara apoi ca autori unici. […]
Buna conduita în cercetarea stiintifica Art. XIV.17. În activitatea de cercetare stiintifica psihologii
vor evita ascunderea sau înlaturarea rezultatelor nedorite, confectionarea de rezultate, înlocuirea rezultatelor cu date fictive, interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si deformarea concluziilor, plagierea rezultatelor sau a publicatiilor altor autori, neatribuirea corecta a paternitatii unei lucrari, nedezvaluirea conflictelor de interese, deturnarea fondurilor de cercetare, neînregistrarea si/sau nestocarea rezultatelor, lipsa de obiectivitate în evaluari, nerespectarea conditiilor de confidentialitate precum si publicarea sau finantarea repetata a acelorasi rezultate ca elemente de noutate stiintifica.
Datele contradictorii, diferentele de conceptie experimentala sau practica, diferentele de interpretare a datelor, diferentele de opinie nu constituie abateri de la buna conduita în cercetarea stiintifica.
„Vor evita” – credeam ca toata enumerarea de acolo ar trebui sa poarte calificativul „ESTE INTERZIS”. Practic tot ce se scrie la articolele XIV.11 – XIV.16 este anulat de acest articol. Acolo scrie sa nu faca, aici – sa evite. Pai nu prea e acelasi lucru. Ca tot a trecut CPR la principiile de mai sus „cele mai inalte standarde” … si ce se intimpla daca nu evita … „Imi pare rau mult stimata si iubita comisie, eu am incercat din tot sufletul sa evit…da’ n-am putut … imi dadea cu virgula …
”
Cam tot ce e enumerat acolo inseamna „FALSIFICAREA CERCETARII STIINTIFICE” …si CPR trateaza asta la capitolul „vor evita” … cre’ ca baietii de acolo se cam simt cu musca pe caciula ca sa zic asa…ca probabil nici ei nu au putut evita …e si…. doar nu s-a facut gaura-n cer … Alte citeva chestii sunt mai de graba de sfera penalului ..deturnare de fonduri, plagiat ….da cum o sa se pedepseasca asa ceva… ca doar ei au incercat sa evite…da’ n-au putut saracii …cum ar fi de exemplu unele persoane cu functie importanta in comisia de etica .... care n-a putu evita sa plagieze …da ce sa faca…. ca doar cu toti am copiat pe la examene …ce daca a copiat si el o carte …. probabil ii lipsea coperta si a crezut ca o scrisese el cind era mai tinar 
Si daca tot vorbim de codul ala american care a fost copiat, acolo scrie destul de clar – „nu fac” (do not). Nici vorba de a evita (avoid). “Psychologists do not fabricate data.
Psychologists do not present portions of another’s work
Psychologists do not publish, as original data, ...” Conform definitiei DEX [1977], „evita – a cauta sa scape de …, a se feri de …, a ocoli. A impiedica, a indeparta, a inlatura”
Cel putin in limba romana, se foloseste „a evita” atunci cind se fac recomandari. Atunci cind se pun interdictii se foloseste „este interzis”. Ca de exemplu exista semnul de „stationare interzisa” nu de „evitati stationarea”. „A evita” se refera la o recomandare pe care poti sau nu sa o iei in seama. Ramine la latitudinea ta cum procedezi. In mod normal articolul ala trebuia sa inceapa cu „ESTE INTERZIS” XV. DISPOZITII FINALE Art. XV.1. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica intra în vigoare odata cu aprobarea lui de catre Conventia Nationala a Colegiului Psihologilor din România.
A fost aprobata chestia asta de Conventia Nationala a CPR ???? Nu am reusit sa gasesc pe site-ul Colegiului vreo mentiune de acest fel, dar cine stie, poate nu am cautat suficient. Oricum, o conventie care aproba asa ceva, e o ilustrare perfecta a ceea ce zicea Gustave LeBon: „Multimile nu cumuleaza inteligenta ci mediocritatea” . […]
PROCESUL DE LUARE A UNEI DECIZII ETICE Toate cele 3 principii si cele 7 + 4 standarde (7 generale + 4 specifice) trebuie sa fie luate în considerare pentru luarea unei decizii etice. Totusi exista circumstante în care principiile etice vin în conflict si nu se poate acorda aceeasi greutate fiecarui principiu. Complexitatea dilemelor etice nu permite o ierarhizare ferma a principiilor. Totusi cele 3 principii au fost ordonate în concordanta cu greutatea acordata.
Acest proces trebuie sa fie unul relativ rapid, conducând spre o solutie simpla a unei situatii cu implicatii etice.
Acest lucru e simplu în cazul în care exista standarde clare pentru acele situatii si nu apare nici un conflict între principii sau standarde. [despre ce standarde este vorba. Care sunt acele standarde?] Pe de alta parte unele aspecte etice (în special cele în care apare un conflict între principii) nu se pot rezolva usor si necesita timp pentru deliberare.
În continuare sunt prezentati cativa pasi, pasii de baza în luarea unei decizii etice.
[…]
DEFINIREA TERMENILOR În sensul prezentului Cod urmatorii termeni se definesc astfel:
1.
Psihologul reprezinta orice persoana care este membru, asociat, absolvent afiliat, sau strain afiliat la CPR.
Corect ar fi fost psiholog = psiholog cu drept de libera practica, ca asa a fost definit in preambul. Sau pina au terminat de scris codul, au uitat de definitiile de la inceput
[…]
6.
Drepturile morale reprezinta drepturile fundamentele si inalienabile ale omului care pot fi sau nu protejate total de legile în vigoare. Un loc aparte, ca semnificatie, pentru psihologi îl ocupa spre exemplu dreptul la:
egala justitie; onestitate; dezvoltarea unei intimitati adecvate;
autodeterminare; libertate personala . Protejarea unor aspecte ale acestor drepturi pot implica practici care nu sunt continute sau controlate de catre legile în vigoare. În plus drepturile morale nu se limiteaza la cele mentionate în aceasta definitie.
Dreptul la justitie egala este garantat de Constitutie (art 16). Si nu e un „drept moral” e un drept constitutional. Si daca nu e cu suparare - ce treaba au psihologii cu egalitatea justitiei. Credeam ca de asta se ocupa chiar…Justitia. Discutiile despre cit de mult functioneaza dreptul asta in realitate nu fac obiectul comentariului de fata. Si oricum aceste discutii privesc toti cetatenii, nu doar psihologii.
Libertatea individuala este de asemenea garantata prin Constitutie (art 23). Si la fel – nu e drept moral, e constitutional. Ceea ce in fapt reprezinta mult mai mult. Si iarasi e o problema de care nu se ocupa psihologii.
Autodeterminarea – pai gindindu-ma asa, am incercat sa vad unde s-ar incadra, pentru ca daca judeci dupa termeni, este echivalenta cu „libertatea”. Cel putina asa gindeam eu. Pe urma am avut curiozitatea sa ma uit in DEX [1977]. Si i-a sa vezi surpriza. Definitia este asa: „Autodeterminare – Principiu potrivit caruia o natiune are dreptul sa-si aleaga singura statutul politic si calea de dezvoltare economica, sociala si culturala: ansamblu de masuri care pun in practica acest principiu”
Iar Wikipedia zice si ea: „Principiul autodeterminarii natiunilor sau a popoarelor, este un principiu din dreptul international care prevede dreptul popoarelor si al natiunilor de a-si determina singure cursul propriei dezvoltarii politice, economice, culturale si sociale, fara interventii directe sau indirecte din exterior. Principiul constituie o norma generala care produce efecte juridice pentru întreaga comunitate de state.”
Deci, autodeterminarea se refera la natiuni, si este un principiu de drept international, deci nu un „drept moral”. Si mai mult decit atita, se ocupa cumva psihologii romanii de autodeterminarea natiunilor …
…deja tre sa ma duc la baie ca ma pis pe mine de ris…. Adica vine natiunea la psiholog …banuiesc ca asta se incadreaza la terapiile de grup 
Problema e ca atunci cind traduci, sa mai si vezi sensurile: self-determination – inseamna autodeterminare, dar si gindire independenta. Numai ca in limba romana exista alt sens pentru autodeterminare. Daca tot vorbim de „traducere si adaptare” in cazul testelor psihologice, poate ar fi bine sa va uitati mai bine la sensurile cuvintelor atunci cind lucrati dupa traduceri.
Pe ansamblu, nu prea inteleg ce se vrea cu definitia „dreptului moral”. Expresia este folosita doar la articolul I.4. Problema e ca cel putin o parte din drepturile exemplificate nu au nici o treaba cu psihologia. Pina la urma se uzeaza iar de vorbe si principii mari, sa dea bine, ce conteaza, bagam acolo ca politicienii, sa sune bine … ca maneaua la petreceri. […]
Din ce am mai studiat, codul asta e copiat in oaresce masura dupa cel american. De ce nu l-au copiat in intregime, ca doar se pricep (vezi Normele metodologice de avizare a metodologiilor de testare psihologica, ca sa nu mai vorbim de carti si articole stiintifice …
) n-am inteles. Pentru ca au facut iar o treaba specific romaneasca.. au copiat doar bucatele, uitind paragrafe esentiale. Din cite m-am uitat nici codul american nu mi se pare foarte exact, desi este mult mai complet, dar cel putin acolo se compenseaza prin legi mai clare si sanctiuni destul de drastice.
Un alt lucru de remarcat este prezenta si referirea la „standarde” la tot pasul, numai ca standardele astea nu exista, nu sunt definite. Asa ca de fapt sunt vorbe goale. Acum nu as vrea sa se ajunga in situatia din UE, in care s-au reglementat prin standarde tot felul de produse, inlusiv ouale (chiar si alea ale lui Nastase
)..dar totusi. Adica..exista totusi aceste standarde si nu stiu eu. Ca de exemplu mie mi s-ar parea normal ca aceste standarde sa fie publicate de CPR, ca sa fie cunoscute de toata lumea. Ca, daca e sa revenim la lumea reala, un workshop, care in realitate e o prezentare comerciala a unui produs sau o simpla comunicare stiintifica (isi citeste unu articolul stiintific) – astea la ce standarde sunt, ca de pe urma lor te alegi cu credite CPR. Avind in vedere ca au girul Colegiului eu as zice ca aceste manifestari nu se pot incadra decit la gradul inalt, foarte inalt si excelent. Incadrarea depinde de taxa oficiala care se plateste, sau mai ales de taxa „neoficiala” …doar suntem in Romania 
Per ansamblu, o copie proasta, departe de original, suficient de ambigua ca sa permita interpretari, copie in care au avut grija sa ocoleasca problemele spinoase (plagiat, falsificarea datelor cercetarilor) si sa lase suficiente portite de scapare (articole care se bat cap in cap, formulari ambigue, lipsa definitiilor). Asa ca pina la urma se va petrece ca intotdeauna in Romania, cind va fi vorba de pedepse, va ramine ca-n tren. Eventual o vor lua pe cocoasa citiva fraieri, iar „baietii destepti” vor scapa nepedepsiti … ca doar ei stiu unde tre’ sa deschida usa cu capul ….doar PCR*-ul este inca in picioare ….
*) Pile Cunostinte Relatii – definitie pentru cei mai tineri 
Comentator de serviciu:
Lucian Andries
10 august 2008 Mai jos aveti posibilitatea sa downloadati, in format pdf:
Codul etic american Codul etic si deontologic (in format original)
http://www.psihologiaonline.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=12&Itemid=40Codul etic si deontologic (comentat, format integral)
http://www.psihologiaonline.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=68.