.
CPR - institutia nimanui…Cel mai ciudat lucru atunci cind e vorba de CPR (Colegiul Psihologilor din Romania) este statutul sau, ca organizatie sau ce o mai fi. De ce e ciudat ? Pai hai sa vedem. Conform legii este
„este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii.” Deci:
1. CPR a fost infiintata prin Legea 213/2004, dar nu este o institutie de stat sau in subordinea unei institutii de stat. Nu exista nici un organism superior care sa o controleze. Oricum e ciudat sa infiintezi o organizatie privata printr-o lege speciala. Normal, organizatiile private se nasc din initiativa privata, si functioneaza in baza legilor deja existente.
2. Desi s-a nascut din APR, daca putem spune asa ceva, la ora actuala nu mai exista nici o legatura intre cele doua, cel putin la nivel formal. Nu numai ca CPR nu este subordonat APR, dar daca privim cum stau lucrurile, se pare ca de fapt e invers, APR a devenit o simpla agentie de stiri pentru CPR. In mod normal APR ar trebui sa fie o asociatie a tuturor psihologilor, iar CPR sa se ocupe doar de psihologii cu drept de libera practica. Din pacate APR nu face nimic din ceea ce ar trebui si ar putea sa faca, iar asta se intimpla si pentru ca oamenii care o conduc sunt implicati si in conducerea CPR, drept urmare n-o sa-si dea cu stangu’n dreptu’.
3. CPR nu este nici ONG, pentru ca aceste organizatii au o lege speciala de infiintare si organizare, care presupune printre altele niste membri fondatori. Nefiind asociatie sau fundatie, nu se incadreaza nici in aceasta categorie.
4. SRL sau SA nu este, ca nu are actionari si nu e infiintata conform legii respective.
Deci revenim, ce este de fapt CPR, ce statut are? Daca stam si analizam este un fel de struto-camila, o organizatie care ar trebui sa reprezinte interesele
psihologilor cu drept de libera practica (nu a tuturor psihologilor), care a fost infiintata printr-o lege, un organism necontrolat de nimeni. Una din conditiile puse inca de la inceputul formarii, a fost ca cei prezenti la alegeri sa fie membri APR…dar in realitate nimeni nu a verificat acest lucru, asa ca oricine a putut veni. Plus ca si alegerile, atit cele la nivel central, dar si la nivel de filiale, au fost mai mult o formalitate, „baietii destepti” ai psihologiei romanesti instalindu-se din timp pe locurile potrivite. A fost ca la alegerile din mai 90 – toata lumea stia ca iese Iliescu si cu gasca lui, restul candidatilor fiind mai mult asa de amorul democratiei, sa dea bine la imagine.
O sa spuneti poate: Ce importanta are statutul CPR ca organizatie si toate detaliile astea. Pai cam are. Problema se pune in felul urmator: Cui da socoteala CPR de ceea ce face? Teoretic psihologilor care fac parte din organizatie, dar practic nu se intimpla asta. Ati vazut vre-un raport de activitate al CPR, o dare de seama, ceva, ca sa nu mai vorbim de un bilant public al veniturilor si cheltuielilor, sa stie si prostimea pe ce se cheltuie banii. Pai nici nu cred ca o sa vedeti, ca e secret. Cum se tine de fapt gestiunea membrilor CPR? Faptul ca obtii libera practica te face automat membru? Citi din cei care si-au luat libera practica se simt ca facind parte din acest organism, luind parte la decizii ? Sunt consultati membri cu privire la deciziile CPR? Eu zic ca nu. Sunt consultati doar cei alesi acum 4 ani, in rest nimic. Cite din deciziile pe care le tot scoate CPR sunt aprobate de membri? Pentru ca de fapt majoritatea acestor decizii sunt luate de citeva persoane de la Centru, si devin apoi obligatorii pentru toti psihologii cu libera practica. Ori, in mod normal, aceste decizii ar trebui luate la solicitarea membrilor, nu asa cind mai sta cite unu pe buda si-l paleste vreo idee sa se mai dea o dispozitie….
Prolema banilor este de altfel foarte importanta. CPR este de fapt o fabrica de bani in folosul unor persoane. Ca se produc multi bani este confirmat si de proiectul de realizare a sediului. Estimat la minim 1 milion de euro, la care se mai adauga cheltuielile cu salariile si indemnizatiile, plus alte cheltuieli curente, va pot da masura la ce bani curg pe acolo prin vistierie. Faptul ca nu exista un raport public cu cheltuielile si veniturile ar trebui sa puna pe ganduri. Sunt multi bani, nici un control…asa ca tentatia e mare.
Si mai e ceva …ce se intimpla daca se desfiinteaza ? Cine preia patrimoniul? O sa ziceti ca e imposibil. Pai de ce sa fie imposibil ? De exemplu CPR ar putea da faliment si practic asta ar insemna desfiintarea. Cum sa dea faliment? Pai simplu. Se face un credit mare la o banca pentru a se construi un sediu. Si pe urma se intimpla ca se mai desteapta psihologii si dau dracu CPR –ul si nu mai platesc autorizari si acreditari. In cazul asta de unde se iau banii pentru a se acoperi ratele la credit? Pe unde se scoate camasa atunci ? Cine va fi tras la raspundere ? Ca pina la urma se vor irosi banii psihologilor. Iar daca banca preia imobilul si patrimoniul si le scoate la licitatie, atunci e posibil sa apara citiva „baieti destepti” care sa preia totul la jumatate de pret sau mai ieftin.
Pe de alta parte noul sediu si banii pe care ii implica pot fi un bun prilej de o afacere pentru unii, in conditiile in care, dupa cum spuneam, nu exista nici un control. Oricum simpla constructie a sediului poate fi o afacere. Sunt gata sa pariez ca odata cu sediul, vor mai rasari si citeva vile in curtea unor baieti postati strategic la CPR. Bineinteles ca costurile estimate vor fi depasite, dar asta e oricum inevitabil in Romania, asa ca de ce sa nu se profite…e greu sa-ti bagi degetele in miere si sa nu te lingi pe degete
Faptul ca nu este clar cui apartine de fapt CPR, a dus la acapararea institutiei de catre cei care o conduc, si care practic fac ce vor fara sa dea socoteala nimanui. Sub aparenta unei organizatii, formal democratice, se ascunde o institutie aflata la bunul plac a citorva persoane.
Acest articol nu a intentionat sa va ofere raspunsuri, ci mai degraba sa va faca sa ganditi, sa va puneti unele intrebari.
Favoured: 0
